Dermatologie
Alopecia areată și scorul SALT: cum se măsoară afectarea scalpului
Ce este alopecia areată, de ce dermatologii cuantifică pierderea părului cu scorul SALT în loc să o estimeze din ochi, cum sunt ponderate cele patru zone ale scalpului și ce spune — și ce nu spune — un grad S0-S5.
Instrument gratuit
Scor SALT Alopecie
Ce este de fapt alopecia areată
Alopecia areată este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă foliculul pilos, iar părul cade în plăci bine delimitate. Nu lasă cicatrici: foliculul supraviețuiește atacului, motiv pentru care părul poate crește la loc chiar și după perioade lungi de pierdere. Afectează copii și adulți de ambele sexe și nu este cauzată de lipsa igienei, de alimentație sau de produsele de îngrijire a părului.
Evoluția este cunoscută ca imprevizibilă. Unii au o singură placă ce se reface în câteva luni și nu mai revine; alții trec prin episoade repetate ani la rând. Tocmai această variabilitate face necesară o măsurare reproductibilă: fără ea, singurul lucru care se poate spune este «puțin mai bine decât data trecută».
De ce un număr și nu o impresie
Scorul SALT (Severity of Alopecia Tool) a fost introdus în 2004 de grupul de lucru al National Alopecia Areata Foundation condus de Elise Olsen, pentru a standardiza modul în care se descrie afectarea scalpului. Înainte, doi dermatologi care priveau același cap puteau să îl descrie în două feluri diferite, ceea ce făcea imposibilă compararea tratamentelor între studii.
SALT exprimă un singur lucru: procentul din suprafața scalpului lipsită de păr, de la 0 la 100. Este astăzi criteriul standard în studiile clinice privind alopecia areată, motiv pentru care rezultatele se raportează de obicei ca «SALT50» sau «SALT90»: proporția pacienților al căror scor s-a îmbunătățit cu 50% sau cu 90%.
Cum sunt ponderate cele patru zone
Scalpul se împarte în patru zone, iar fiecare contribuie în funcție de suprafața pe care o reprezintă cu adevărat. Zona superioară cântărește mult mai mult decât oricare dintre laterale, așa că aceeași placă vizibilă dă un scor foarte diferit în funcție de locul unde se află.
Ponderea fiecărei zone
Superioară (vertex)
40%
De departe cea mai mare contribuție. Pierderea aici urcă scorul cel mai repede.
Posterioară (occiput)
24%
A doua zonă ca întindere.
Laterala dreaptă
18%
Fiecare laterală cântărește la fel, mult mai puțin de jumătate față de zona superioară.
Laterala stângă
18%
Simetrică celei drepte: aceleași 18%.
Pentru fiecare zonă se estimează ce procent din acea zonă este fără păr, se înmulțește cu ponderea zonei și se adună cele patru rezultate. Un scalp cu jumătate din zona superioară afectată și nimic altceva obține 20: 50% din 40. Aceeași pierdere de 50% limitată la o singură laterală ar da 9.
Ce înseamnă gradele S0-S5
Scorul numeric este apoi încadrat într-o bandă, care este prescurtarea folosită în foaia de observație și în studii.
Benzi de severitate
S0
Fără pierdere
Nu se detectează pierdere de păr.
S1
< 25%
Pierdere în plăci limitată.
S2
25-49%
Între un sfert și jumătate din scalp.
S3
50-74%
Mai mult de jumătate, dar încă există păr.
S4
75-99%
Pierdere extinsă, scalp afectat în cea mai mare parte.
S5
100%
Pierdere completă a părului de pe scalp (alopecie totală).
SALT măsoară scalpul, și doar atât
Pierderea sprâncenelor, a genelor, a bărbii sau a părului corporal nu intră în scor. Se consemnează separat și are importanță clinică chiar și când scorul SALT este mic.
Ce nu spune scorul
Un scor SALT este o măsurătoare, nu un diagnostic și nu un prognostic. Spune cât din scalp este descoperit acum; nu spune de ce, nici dacă părul va crește la loc, nici ce tratament va funcționa. Două persoane cu scor identic pot avea perspective complet diferite.
- Nu distinge alopecia areată de alte cauze de cădere. Pierderea în plăci poate veni și de la o tinea capitis, de la tricotilomanie sau de la alopecii cicatriceale, care cer tratamente cu totul diferite.
- Nu reflectă activitatea bolii. Un scor stabil poate ascunde păr care cade într-o zonă în timp ce crește la loc în alta.
- Nu măsoară impactul. Suferința nu este proporțională cu procentul: o placă mică la linia frontală poate afecta pe cineva mult mai mult decât o pierdere extinsă pe altcineva.
- Este o estimare vizuală. Concordanța între examinatori este bună, dar nu perfectă, așa că măsurători succesive făcute de aceeași persoană spun mai mult decât un număr izolat.
Când să mergi la dermatolog
Motive pentru evaluare
- Orice pierdere de păr în plăci care apare pentru prima dată, ca să se confirme cauza. Mai multe afecțiuni seamănă între ele și nu toate răspund la același tratament.
- Pierdere care se extinde rapid în câteva săptămâni sau care cuprinde sprâncenele și genele.
- Roșeață, descuamare, mâncărime, durere sau cicatrice vizibilă pe scalp: acestea îndepărtează diagnosticul de alopecie areată și indică procese care pot distruge definitiv foliculul.
- Căderea părului la un copil, care necesită evaluare pediatrică.
- Orice grad de pierdere care afectează dispoziția, somnul, munca sau viața socială. Acesta este un motiv clinic în sine, independent de scor.
Idei greșite frecvente
- «Cauza este stresul» → Stresul poate acționa ca declanșator la unele persoane, dar alopecia areată este o boală autoimună, nu consecința grijilor.
- «Părul nu mai revine» → Foliculul nu este distrus. Creșterea la loc este posibilă chiar și după ani, deși nu poate fi promisă.
- «Un scor mare înseamnă că se va agrava» → Scorul este o fotografie de moment. Nu conține informații despre ce urmează.
- «Șampoane sau suplimente speciale rezolvă problema» → Niciun cosmetic local nu tratează procesul autoimun de fond.
Acest instrument nu pune diagnostic
Calcularea unui scor SALT servește la descrierea și urmărirea consecventă a pierderii părului în timp. Nu este un diagnostic și nu înlocuiește examinarea de către un dermatolog.
Surse consultate
- Olsen EA et al. (2004). Alopecia areata investigational assessment guidelines — Part II. National Alopecia Areata Foundation. J Am Acad Dermatol 51(3):440-447.
- Pratt CH et al. (2017). Alopecia areata. Nat Rev Dis Primers 3:17011.
- Strazzulla LC et al. (2018). Alopecia areata: disease characteristics, clinical evaluation, and new perspectives on pathogenesis. J Am Acad Dermatol 78(1):1-12.
