Lipedema vs Limfedem: Cum sa le deosebesti

Doua afectiuni care suna la fel dar nu sunt

Daca ati cautat raspunsuri despre umflare sau acumulare neobisnuita de grasime la nivelul picioarelor, probabil ati intalnit atat "lipedema" cat si "limfedem". Numele suna aproape identic, iar unii profesionisti din domeniul sanatatii le confunda. Dar sunt afectiuni fundamental diferite, cu cauze diferite, tipare de progresie diferite si abordari terapeutice diferite. Sa faceti distinctia corecta conteaza pentru ca tratamentul gresit poate insemna ani de frustrare.

Acest ghid este scris pentru dvs. -- cineva care doreste informatii clare si directe pentru a ajuta la intelegerea a ceea ce se intampla cu corpul sau. Vom trece in revista ce este fiecare afectiune, cum sa identificati diferentele si ce sa faceti dupa ce aveti o idee mai clara.

Ce este lipedema?

Lipedema este o afectiune cronica in care tesutul adipos se acumuleaza intr-un tipar anormal si simetric -- in principal la nivelul picioarelor, soldurilor si uneori bratelor. Afecteaza aproape exclusiv femeile si apare sau se agraveaza de obicei in timpul schimbarilor hormonale precum pubertatea, sarcina sau menopauza. Grasimea se simte diferit fata de grasimea corporala normala: este dureroasa la presiune, se vinetateste usor si nu dispare cu dieta sau exercitii, oricat de mult ati incerca.

Unul dintre cele mai frustrante aspecte ale lipedema este ca mainile si picioarele raman complet normale. Puteti purta o bluza marimea S dar sa aveti nevoie de pantaloni mult mai mari. Persoanele din jur -- si uneori chiar medicii -- pot presupune ca este pur si simplu o problema de greutate, dar nu este. Grasimea lipedema este structural diferita si este recunoscuta de OMS ca o afectiune medicala distincta (cod ICD-11 EF02.2).

Ce este limfedemul?

Limfedemul este o afectiune in care sistemul limfatic nu dreneaza lichidul corespunzator, ducand la umflare. Poate fi ceva cu care va nasteti (limfedem primar) sau ceva care se dezvolta dupa interventii chirurgicale, radiatii, infectie sau lezarea ganglionilor limfatici (limfedem secundar). Spre deosebire de lipedema, limfedemul implica acumulare de lichid in loc de acumulare de grasime.

O caracteristica cheie a limfedemului este ca afecteaza adesea doar o parte a corpului -- de exemplu, un brat se poate umfla dupa o interventie chirurgicala pentru cancer mamar. Include de obicei mainile sau picioarele, care pot deveni umflate si greu de miscat. In timp, pielea se poate ingrosa, intari si deveni predispusa la infectii. Umflarea se imbunatateste de obicei cand ridicati membrul.

Diferente cheie pe scurt

Cum sa va dati seama pe care o puteti avea

Puteti incepe sa va faceti o idee acasa acordand atentie la cateva lucruri. Mai intai, priviti-va in oglinda: plenitudinea picioarelor este simetrica pe ambele parti? Se opreste la glezne, aproape ca si cum ati purta colanti captusite? Acest tipar este mai tipic pentru lipedema. Daca un picior este vizibil mai mare decat celalalt sau daca picioarele sunt umflate, limfedemul este mai probabil.

Apoi, incercati testul Stemmer. Incercati sa prindeti si sa ridicati o plica de piele pe degetul al doilea de la picior. Daca o puteti prinde usor, semnul Stemmer este negativ -- acest lucru exclude limfedemul. Daca pielea este prea groasa si intinsa pentru a fi prinsa, semnul este pozitiv, ceea ce sugereaza ca limfedemul poate fi implicat.

Ganditi-va la durere. Picioarele va par grele, dureroase sau sensibile la atingere? Va vinetatiti usor, uneori fara sa stiti ce a cauzat? Durerea si vinataile usoare sunt semnele distinctive ale lipedema. Limfedemul tinde sa provoace o senzatie de strangere si greutate, dar nu acelasi tip de durere la presiune.

In cele din urma, luati in considerare momentul. Schimbarile la nivelul picioarelor au inceput in jurul pubertatii, in timpul sarcinii sau menopauzei? Declansatoarele hormonale indica lipedema. Daca umflarea a inceput dupa o interventie chirurgicala, o leziune sau o infectie, limfedemul este mai probabil.

Cand ambele afectiuni se suprapun: lipolimfedemul

Aici lucrurile se complica. In lipedema avansata, tesutul adipos anormal poate deteriora in cele din urma sistemul limfatic. Cand se intampla acest lucru, dezvoltati ambele afectiuni simultan -- o combinatie numita lipolimfedem (uneori denumit stadiul 4 al lipedema). Puteti observa ca picioarele incep sa se umfle cand nu au facut-o niciodata inainte sau ca semnul Stemmer devine pozitiv.

Lipolimfedemul necesita o abordare terapeutica combinata care sa abordeze atat tesutul adipos cat si disfunctia limfatica. De aceea identificarea precoce conteaza: depistarea lipedema inainte ca aceasta sa progreseze pana la deteriorarea limfatica va ofera mai multe si mai bune optiuni de tratament.

Cand sa consultati un medic

Ar trebui sa cautati evaluare medicala daca observati umflare persistenta si simetrica sau acumulare de grasime la nivelul picioarelor care nu raspunde la dieta sau exercitii; daca picioarele sunt dureroase, grele sau se vinetatesc usor; daca un picior este semnificativ mai mare decat celalalt; sau daca picioarele sau mainile se umfla. Un specialist vascular, limfolog sau dermatolog cu experienta in lipedema poate efectua evaluarea clinica necesara pentru un diagnostic corect.

Aduceti observatiile la programare. Notati cand au inceput schimbarile, daca sunt legate de evenimente hormonale, ce zone sunt afectate si cum se schimba simptomele pe parcursul zilei.

Tratamentul difera pentru fiecare afectiune

Obtinerea diagnosticului corect este critica deoarece caile de tratament divergeaza. Limfedemul este gestionat in principal cu terapie decongestiva completa (TDC), care include drenaj limfatic manual, bandaj compresiv, exercitii si ingrijirea pielii. Tratamentul lipedema se concentreaza pe articole de compresie din tricot plat, nutritie antiinflamatoare, exercitii adaptate si in unele cazuri liposuctie care protejeaza limfaticele (tehnici WAL sau PAL).

Aplicarea tratamentului gresit -- de exemplu, protocoale standard de limfedem pentru lipedema -- produce de obicei rezultate dezamagitoare si poate adauga la frustrare. De aceea diagnosticul diferential este atat de important.