Calculator Raport Colesterol
Introduceți valorile profilului lipidic pentru a calcula raporturile CT/HDL, LDL/HDL, colesterol non-HDL și trigliceride/HDL cu clasificarea riscului cardiovascular AHA/ACC 2018.
CalcVita. (2026). Calculator Raport Colesterol — CT/HDL și LDL/HDL. CalcVita. Retrieved 3 iunie 2026, from https://calcvita.com/ro/calculatoare/raport-colesterol
Articol recomandat
Raporturile Colesterolului Explicate: CT/HDL, LDL/HDL și Riscul Cardiovascular
Raportul colesterolului spune mai multe despre riscul de boală cardiacă decât colesterolul total singur. Aflați ce înseamnă raporturile CT/HDL, LDL/HDL, non-HDL și TG/HDL, cum clasifică riscul ghidul AHA/ACC 2018 și care schimbări de stil de viață vă scad valorile.
Citește articolul complet →Mai multe calculatoare
Continuă să explorezi instrumente utile
Cum Funcționează
Introduceți colesterolul total, HDL, LDL și trigliceridele din profilul lipidic standard. Calculatorul compută patru rapoarte cheie și clasifică riscul cardiovascular folosind pragurile din Ghidul AHA/ACC 2018 de Colesterol (Grundy SM et al., Circulation 2019).
Metodologie și Formule
Raport CT/HDL = Colesterol Total / HDL. Raport LDL/HDL = LDL / HDL. Colesterol non-HDL = Colesterol Total - HDL. Raport Trigliceride/HDL (Indice Aterogen) = Trigliceride / HDL. Raportul CT/HDL a fost validat ca predictor superior al bolii coronariene în Studiul Framingham (Castelli WP, Can J Cardiol 1988). Millán et al. (2009) au confirmat că rapoartele lipoproteice depășesc valorile lipidice individuale.
Praguri de Risc
CT/HDL: Optim <3,5, Limită 3,5-5,0, Crescut >5,0 (AHA). LDL/HDL: Optim <2,5, Limită 2,5-3,5, Crescut >3,5. Non-HDL: Optim <130 mg/dL, Limită 130-159, Crescut 160-189, Foarte crescut ≥190. TG/HDL: Risc scăzut <2,0, Moderat 2,0-3,0, Crescut ≥3,0.
Surse Științifice
- Grundy SM et al. AHA/ACC 2018 Cholesterol Guideline. Circulation 2019;139:e1082-e1143.
- Millán J et al. Lipoprotein ratios: Physiological significance. Vasc Health Risk Manag. 2009;5:757-765.
- Dobiasova M et al. AIP — Atherogenic Index of Plasma. Clin Biochem. 2004;37(9):715-718.
- Castelli WP. Cholesterol and lipids in the risk of coronary artery disease — the Framingham Heart Study. Can J Cardiol. 1988;4 Suppl A:5A-10A. PMID 3052050
Întrebări Frecvente
Ce este raportul CT/HDL și de ce este important?▾
Raportul CT/HDL (colesterol total împărțit la HDL) este unul dintre cei mai buni predictori ai riscului cardiovascular. AHA consideră un raport sub 3,5 optim; 3,5–5,0 limită; peste 5,0 crescut. Studiul Framingham a arătat că raportul CT/HDL prezice mai bine riscul de infarct decât LDL-ul singur.
Ce este raportul LDL/HDL și ce valori sunt considerate sigure?▾
Raportul LDL/HDL compară colesterolul „rău" (LDL) cu cel „bun" (HDL). Sub 2,5 este optim; 2,5–3,5 limită; peste 3,5 crescut. Exercițiile aerobice regulate, reducerea grăsimilor saturate și renunțarea la fumat sunt cele mai eficiente intervenții.
Ce este colesterolul non-HDL și cum se calculează?▾
Colesterolul non-HDL = Colesterol Total − HDL. Captează toate lipoproteinele aterogene. Directivele ACC/AHA 2018 îl consideră un predictor mai bun al riscului cardiovascular decât LDL-ul singur. Optim: sub 130 mg/dL; limită 130–159; crescut 160–189; foarte crescut ≥ 190 mg/dL.
Ce este raportul trigliceride/HDL (indicele aterogen)?▾
Raportul trigliceride/HDL este un marker pentru particulele LDL mici și dense. Un raport peste 3,0 (mg/dL) indică risc cardiovascular crescut. Sub 2,0 este considerat risc scăzut. Este util pentru evaluarea sindromului metabolic și a rezistenței la insulină.
Cum îmi pot îmbunătăți raporturile de colesterol?▾
Cele mai eficiente intervenții: (1) Exerciții aerobice regulate (150+ min/săptămână) cresc HDL cu 5–10%. (2) Dieta mediteraneană sau DASH. (3) Pierderea în greutate: chiar 5–10% îmbunătățește semnificativ toți indicii lipidici. (4) Renunțarea la fumat. (5) Limitarea carbohidraților rafinați și a zahărului.
Cât de des ar trebui să îmi verific colesterolul?▾
AHA recomandă un profil lipidic la post la fiecare 4–6 ani pentru adulții cu risc scăzut de la 20 de ani. Adulții cu factori de risc ar trebui testați mai frecvent — de obicei la 1–2 ani. Bărbații peste 45 ani și femeile peste 55 ani au risc crescut și pot necesita teste anuale.